Posted in: Actualitate, Clubul International Transilvania, Crestinism | Comments (0)
- Marţea Gândirii Creştine
Seara duhovnicească a Transilvaniei: Marţea Gândirii Creştine şi-a deschis din nou porţile pentru un ciclu de conferinţe în postul Crăciunului 2012 la Catedrala din Bistriţa (Biserica Sf. Trei Ierarhi) (marţi, 20 noiembrie).
Cel care a inaugurat sesiunea de dezbateri creştine a Clubului Internaţional Transilvania şi a partenerilor săi a fost Părintele Natanael de la Mânăstirea Parva, cu tema de discuţie „Atitudinea Mântuitorului Iisus Hristos faţă de suferinţă şi păcat”.
Duhovnicul originar din Petroşani a început analiza subiectului propus de la antropologia creştină: omul creaţie a lui Dumnezeu; chip chemat la asemănarea cu Dumnezeu; suflet şi trup. Apoi a accentuat eliberarea adusă de Hristos din robia păcatului şi a morţii vindecând firea căzută în păcat şi restaurând omul.
- Marţea Gândirii Creştine
Astfel, bunătatea divină este vindecătoare, mântuitoare. De aceea, Iisus Hristos „stă la uşă şi bate” (Apoc. 3,20) şi „bucurie se face în cer pentru un păcătos care se întoarce” (Lc. 15,10) şi tot El în Sfânta Biserică (farmacia sufletului nostru) ne oferă prin cele 7 sacramente, sfinte taine, leacuri pentru fericirea noastră eternă. În alte cuvinte, botezul – lepădare de diavol, mirungerea – întărirea în viaţa cea nouă, euharistia – împărtăşirea cu sângele regenerator, spovedania – spălarea de păcate, maslul – vindecare de boli sufleteşti şi trupeşti.
- Marţea Gândirii Creştine
În concluzie, păcatul dezintegrează, îndulcire amăgitoare, căci fericirea propusă este falsă… Întorşi la Dumnezeu, realizăm că Iisus Hristos este lumina lumii şi El este modelul pentru a trece prin suferinţa lumii acesteia în aşteptarea „cerului nou şi a pământului nou” (2 Pt. 3,13).
Cu Catedrala din Bistriţa plină de iubitori de înţelepciune, Marţea Gândirii Creştine îl aşteaptă pe 27 noiembrie la 18:00 pe Părintele Calinic de la Mânăstirea Nicula care va vorbi despre „Sfinţi şi sfinţenie”.
Prof. Florin I. Bojor
Tags: florin bojor, Marţea Gândirii Creştine: despre suferinţă şi păcat, Părintele Natanael de la Mânăstirea Parva, seara duhovniceasca, Seara duhovnicească a Transilvaniei, seara duhovniceasca Bistrita
admin @ November 21, 2012
Posted in: Actualitate, Crestinism | Comments (0)
- Marţea Gândirii Creştine la Catedrala din Bistriţa
Seara duhovnicească a Transilvaniei revine la Bistriţa printr-un nou ciclu de conferinţe în postul Crăciunului 2012: Marţea Gândirii Creştine, organizate de către Clubul Internaţional Transilvania la catedrala din Bistriţa (Biserica Sf. Trei Ierarhi).
Astfel, pe 20 noiembrie la ora 18:00 sesiunea spirituală îl are ca invitat pe Părintele Natanael de la Mânăstirea Parva, cu tema de dezbatere „Atitudinea Mântuitorului Iisus Hristos faţă de suferinţă şi păcat”. Pe 27 noiembrie la aceeaşi oră, 18:00 Părintele Calinic de la Mânăstirea Nicula va discuta despre „Sfinţi şi sfinţenie”.
Întâlnirile de seară vor continua şi în decembrie cu mulţi alţi duhovnici şi teme interesante de analiză creştină. Fiecare eveniment, pe lângă expunerea invitatului va avea intervenţii artistice cu pricesne şi colinde şi un dialog deschis cu toţi cei prezenţi.
Prin urmare, la catedrala din Bistriţa de pe str. Alexandru Odobescu, nr. 5 vă aşteptăm la un circuit de meditaţii, rugăciune, analiză religioasă şi muzică creştină tradiţională.
Colaboratori: Parohia Sfântul Vasile cel Mare Bistriţa, Parohia Sfântul Ioan Gură de Aur, Bistriţa şi Radio Renaşterea 102 FM
Florin I. Bojor
Secretar, Clubul Internaţional Transilvania
www.clubultransilvania.wordpress.com
0749.705.243
Tags: florin bojor, Marţea Gândirii Creştine la Catedrala din Bistriţa, Părintele Calinic de la Mânăstirea Nicula, Părintele Natanael de la Mânăstirea Parva, seara duhovniceasca Bistrita
admin @ November 17, 2012
Posted in: Clubul International Transilvania, Crestinism, Cultura | Comments (0)
Clubul Internaţional Transilvania a sărbătorit sâmbătă seara, 27 octombrie 2012, la Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” din Bistriţa (Casa de Cultură), un an de activitate prin GALA: Un An de Club Transilvania.
Evenimentul a adus în faţa publicului prezent (peste 350 de persoane) pe de o parte meditaţia creştină şi pe de altă parte muzica creştină. Mai întâi au fost evocate succint activităţile asociaţiei: Marţea Gândirii Creştine, Seara Viselor, Colindăm la Spital, Joia Tematică, Week-end Creştin, construirea Monumentului Imigranţilor, etc.; apoi a fost dezbătută tematica: Creştinismul şi Tinerii – Pr. Prof. Tudor Mudure (preot misionar Protopopiatul Năsăud); Creştinismul şi Educaţia – Pr. Prof. Adrian Cherhaţ (inspector şcolar ISJBN); Creştinismul şi Cultura – Dr. Dorel Cosma (Director Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”) şi Creştinismul şi Spaţiul Public – Pr. Prof. Lazăr Cozman (preot paroh Sărata – Sărăţel).
- GALA: Un An de Club Internaţional Transilvania
Alături de personalităţile creştinismului bistriţean amintite mai sus, gala a fost înfrumuseţată prin prezenţa artistică (pricesne, piese religioase din repertoriul internaţional) a unor tinere talente: Alex Timoce (pian), Mihai Cristea (pian), Nicoleta Burduhos (canto), Andrada Băieşiu (canto) sub îndrumarea Prof. Roxana Costeanu şi compozitoarea de pricesne creştine Maria Blaga.
Cu această ocazie au devenit membri de onoare ai clubului unii colaboratori apropiaţi: Părintele Alexandru Vidican (protopop al Protopopiatului Ortdox Român Bistriţa), Părintele Grigore Furcea (preot misionar Spitalul Judeţean BN), Părintele Vasile Cherhaţ (preot paroh Beclean I), Ioan Burzo, precum şi unii dintre vorbitori care nu erau încă membri de onoare.
- GALA: Un An de Club Internaţional Transilvania
Următoarea întâlnire cu publicul a Clubului Internaţional Transilvania: Marţea Gândirii Creştine şi Joia Tematică în Postul Crăciunului 2012.
Detalii despre eveniment pe:
www.florinioanbojor.wordpress.com
www.clubultransilvania.wordpress.com
www.romanianoua.ro
- GALA: Un An de Club Internaţional Transilvania
Prof. Florin I. Bojor
Secretar, Clubul Internaţional Transilvania
0749.705.2
Tags: adrian cherhat, clubul transilvania, Dorel Cosma, florin bojor, lazar cozman, Prima gală creştină la Bistriţa, tudir mudure
admin @ October 30, 2012
Posted in: Actualitate, Campanii, Clubul International Transilvania | Comments (0)
Gala Un An de Club International Transilvania
Clubul Internaţional Transilvania are bucuria să vă invite la GALA: Un An de Club Transilvania, care va avea loc sâmbătă, 27 octombrie 2012, la ora 19:00, la Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” din Bistriţa, str. Albert Berger, nr. 10, BN (Casa de Cultură).
Evenimentul îi aduce în prim plan pe Părintele Cristian Pomohaci (preot paroh Moşuni, MS) cu tema de dezbatere Creştinismul şi Folclorul; Dr. Dorel Cosma (Director Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”): Creştinismul şi Cultura; Pr. Prof. Adrian Cherhaţ (inspector şcolar ISJBN): Creştinismul şi Educaţia; Pr. Prof. Lazăr Cozman (preot paroh Sărata – Sărăţel): Creştinismul şi Spaţiul Public; Pr. Prof. Tudor Mudure (preot misionar Protopopiatul Năsăud): Creştinismul şi Tinerii.
Alături de discursurile invitaţilor speciali vor fi fragmente muzicale interpretate de tinere talente (Nicoleta Burduhos, Maria Blaga, Andrada Baiesiu) şi recitalul de pricesne al Părintelui Cristian Pomohaci.
Colaboratorii galei sunt Protopopiatul Ortodox Român, Bistriţa; Restaurantul Giulia din Bistriţa şi Radio Renaşterea 102 FM.
Intrarea este liberă şi îi aşteptăm pe toţi cei interesaţi de meditaţia creştină asupra diferitelor sectoare ale vieţii şi de muzica creştină.
Prof. Florin I. Bojor
Secretar, Clubul Internaţional Transilvania
www.clubultransilvania.wordpress.com
Tags: florin bojor, Gala: Un An de Club International Transilvania
admin @ October 29, 2012
Posted in: Clubul International Transilvania, Crestinism | Comments (0)
Marţea Gândirii Creştine la BECLEAN
Oraşul Beclean din judeţul Bistriţa-Năsăud şi-a deschis porţile pentru ciclul de conferinţe: Marţea Gândirii Creştine. Seara duhovnicească a Transilvaniei, pe durata Postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi-a găsit sălaş la biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din localitate.
Marţi seara, 12 iunie 2012 cel care a inaugurat sesiunile de meditaţii creştine a fost Părintele Chiril de la Parva, stareţul Mânăstirii Rebra-Parva şi membru de onoare al Clubului Internaţional Transilvania. Gânditorul creştin a dezbătut tema: Rugăciunea, vindecătoare de patimi.
Marţea Gândirii Creştine la BECLEAN
Cu o fluenţă în exprimare demnă de un orator de mare nivel, cu argumentarea unui bun apărător şi cu o trăire specială, părintele invitat a reuşit să analizeze problematica rugăciunii în câmpul experienţei personale.
Pornind de la conflictul gândurilor noastre fragmentare care ne fură de la rugăciune, monahul de la Parva a evidenţiat starea de trezvie, de cufundare în atenţia rugăciunii şi de concentrare în comunicarea noastră cu Dumnezeu. De aici, rugăciunea devine medicament necesar vieţii în comuniunea cu Hristos şi articulaţie în calea fericirii noastre.
Marţea Gândirii Creştine la BECLEAN
Pas cu pas, călugărul bistriţean a ţesut cu multă logică, pe baza textelor scripturistice şi patristice, toate intervenţiile deviante ale patimilor, care prin rugăciune sunt stopate şi omul prin harul lui Dumnezeu reuşeşte să se regăsească pentru dragostea, liniştea şi pacea eternă.
La acest eveniment, biserica s-a umplut cu cei 100 de participanţi (creştini din Beclean şi Bistriţa şi elevi de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Beclean) intervenind prin comentarii Părintele Inspector Adrian Cherhaţ şi anfitrionul întâlnirii Părintele Vasile Cherhaţ.
Interpreta folclorică Maria Blaga a cântat câteva dintre pricesnele compuse cu mult talent de către ea.
La următoarea conferinţă din 19 iunie 2012, de la ora 19:00 este aşteptat Părintele Gavril Horţ, duhovnicul Mânăstirii Piatra Fântânele, cu tema: După Hristos pe urmele Apostolilor.
Prof. Florin I. Bojor
Marţea Gândirii Creştine la BECLEAN
Tags: adrian cherhat, beclean bistrita nasaud, beclean pe somes, chiril de la parva, florin bojor, Maria Blaga, Marţea Gândirii Creştine la BECLEAN, seara duhovniceasca beclean, seara duhovniceasca la beclean, vasile cherhat
admin @ June 13, 2012
Posted in: Clubul International Transilvania, Crestinism | Comments (0)
- Marţea Gândirii Creştine la BECLEAN
Cu ocazia Postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, oraşul Beclean va fi gazda serii duhovniceşti a Transilvaniei: „Marţea Gândirii Creştine”. Ciclu de conferinţe organizat de către Clubul Interaţional Transilvania în colaborare cu anfitrioni locali.
La Beclean gazda va fi Parohia Ortodoxă Beclean I care va primi oratorii şi participanţii invitaţi în Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 26, (Beclean, Bistriţa-Năsăud).
Gânditorii creştini invitaţi să prezinte şi să analizeze diferitele teme de cunoaştere şi aprofundare a creştinismului vor fi:
1. Părintele Chiril de la Parva, stareţul Mânăstirii Rebra-Parva – 12 iunie 2012, ora 19:00 – Rugăciunea, vindecătoare de patimi;
2. Părintele Gavril Horţ, duhovnicul Mânăstirii Piatra Fântânele – 19 iunie 2012, ora 19:00 – După Hristos pe urmele Apostolilor;
3. Pr. Dr. Dorin Ielciu, profesor la Seminarul Ortodox şi preot la parohia Adormirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca – 26 iunie 2012, ora 19:00 – Calea lacrimilor în urcuşul către Dumnezeu.
La sesiunile de meditaţii şi dezbateri creştine interpreta Maria Blaga va prezenta unele dintre pricesnele compuse de către aceasta.
Rugăciune, gândire, muzică, cunoaştere, aprofundare, experienţe personale… în câteva cuvinte: Marţea Gândirii Creştine.
Prof. Florin I. Bojor
Tags: chiril de la parva, conferinta beclean, conferinta religioasa beclean, Dorin Ielciu, florin bojor, Gavril de la Piatra Fantanele, Maria Blaga, Marţea Gândirii Creştine la BECLEAN, seara duhovniceasca la beclean, seara duhovnmiceasca
admin @ June 11, 2012
Posted in: Actualitate, Cultura | Comments (0)
Grigore Vieru este fără îndoială poetul naţiei, apostolul conştiinţei naţionale în modernitatea târzie, stindardul unificării Republicii Moldova cu România. La trei ani de la trecerea lui pe lumea cealaltă, soţia acestuia doamna Raisa Vieru ţine încă aprinsă flacăra simbolului Grigore Vieru prin lupta de păstrare vie a moştenirii culturale şi naţionale lăsate de către poet.
În acest sens, domnia sa lucrează la mai multe proiecte menite să încrusteze în trupul Basarabiei repere demne de truda poetului: Centrul Ştiinţific Grigore Vieru la Chişinău (bibliotecă, cărţile poetului, muzeu cu obiecte personale, etc.), casa natală transformată în casă memorială Grigore Vieru şi un monument funerar la căpătâiul poetului în Cimitirul Central din Chişinău.
Orice întâlnire cu doamna Raisa Vieru este o întâlnire cu umbra lui Grigore Vieru, căci soţia acestuia a fost muza, piedestalul, colaboratorul şi omul care a impulsionat creaţia poetului. Fără Raisa Vieru, Grigore Vieru n-ar fi ajuns să fie cine este acum: un mare poet, un mare om de cultură, un părinte al patriei.
Conferinţa scriitorilor bistriţeni de la Universitatea de Stat a Republicii Molova (15 mai 2012) a prilejuit şi evocarea misiunii literare a poetului Grigore Vieru. Cu această ocazie, doamna Raisa Vieru a devenit membră de onoare a Clubului Internaţional Transilvania, pentru menţinerea vie a memoriei culturale a poetului naţional Grigore Vieru şi lupta de unificare a românilor de dincoace şi dincolo de Prut.
Prof. Florin I. Bojor
Tags: florin bojor, florin bojor si raisa vieru, Grigore Vieru, grigore vieru si florin bojor, La căpătâiul lui Grigore Vieru, Raisa Vieru
admin @ May 19, 2012
Posted in: Actualitate, Campanii | Comments (0)
Pe data de 16 mai 1812, Rusia Imperialistă inaugura şirul de ocupaţii al Basarabiei: ţaristă, mai întâi şi apoi cea bolşevică. Azi cifra istorică este rotundă: 200 de ani de la prima cotropire, dintre care cea mai mare perioadă sub patronajul vulturului ţarist şi a secerei, ciocanului şi stelei comuniste.
Acum, Republica Moldova este un stat ce încă nu ştie prea bine înspre ce să navigheze, vest sau est, macinată de altfel, ca şi tot blocul estic de neocapitalism şi liberalism. Însă în contextul post-comunist capitalismul devine feroce iar liberalismul o sălbăticie…
16 mai e un moment care adesează o mare întrebare: se mai pot uni cele două ţări române? Ce ar trebui făcut pentru unire?
Contextul actual în care se află România: membră a Comunităţii Europene şi NATO aduce cu sine multe avantaje, dar în acelaşi timp necesitatea de reformă a sistemului pentru realizarea unirii Moldovei cu România.
În primul rând, se cere ca politica externă a României să fie direcţionată în acest sens. Politicienii români trebuie să dorească unirea celor două state, dar oare vor acest lucru? sau poate interesele meschine în vederea îmbogăţirii rapide le consumă toată puterea de gândire, de simţire şi implicit tot interesul. Până când iubirea de avere personală făcută pe spinarea contribuabilului va sacrifica misiunea la care au fost aleşi? Până când mentalităţile comuniste, debusolate de viaţă, vor conduce din spate suprimând interesele identităţii naţionale? Până când vom fi atât de fraieri să nu vedem lipsa de perspectivă a multor partide politice sau discursul anacronic şi lipsit de dorinţă de acţiune, al aşa-ziselor partide naţionaliste?
În al doilea rând România trebuie să propună o ofertă atrăgătoare pentru românii de dincolo de Prut, în sensul că aceştia prin intrarea în componenţa statului român să ducă un nivel de viaţă mai bun, să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi cetăţeni, să aibe un sistem autonomic care să le permită propria gestionare a fondurilor şi luare a deciziilor pe plan regional, local.
Problema care o ridică unificare celor două state, pe plan intern, o constituie minorităţile care locuiesc în Moldova: ucraineni, ruşi, găgăuzi, bulgari, etc. Faţă de acestea, România trebuie să le propună autonomia regională judeţeană (raională), pentru ca ele să nu se simtă dominate, mai bine zis cucerite de către statul român. Coerenţa raportării majorităţii la minorităţi, în toate părţile României, ne obligă la cooficialitazarea limbilor rusă şi ucraineană în ţinuturile unde aceste minorităţi reprezintă o majoritate simplă a populaţiei. Ca atare, autonomia regională judeţeană (raională), financiară, cooficializarea lingvistică sunt absolut necesare pentru ca propunerea de unire să primească atributele de actualitate în contextul paneuropean.
Principiul sistemului de guvernare îl reprezintă „unitatea în diversitate”. Aceste minorităţi reprezintă „diversitatea” (etnică, lingvistică) care prin autonomie se integrează în unitatea statului.
Pe plan extern, interesele Rusiei şi Ucrainei s-ar părea că intră în interferenţă cu dorinţa de unire a românilor. Aceste state doresc un stat tampon între Comunitatea Europeană şi ele, iar în acest fel Moldova este un satelit al lor. Ce e de făcut?
O politică inteligentă de bună vecinătate şi o serie de măsuri economice care să fie atractive oamenilor de afaceri din Rusia şi Ucraina care conduc defapt puterea politică a celor două state.
Dar dincolo de toate e nevoie de oameni la înălţimea timpului, avem aceşti oameni?
Prof. Florin I. Bojor
Tags: 200 de ani de la anexarea Basarabiei, florin bojor, florin bojor blog, unirea basarabiei cu romania, unirea moldovei cu romania
admin @ May 19, 2012
Posted in: Cultura, Literatură | Comments (0)
Am dat anotimpul înainte, pe vremea sânzienilor, înaintea nopţilor de Sânziene. Am dat timpul înainte, văzând/ trecând o vamă ce nu mai înseamnă nimic, pentru cei obişnuiţi cu vama de cuvinte. Şi când cuvintele sunt aceleaşi, parcă nici pământurile nu mai sunt separate, ca-n altă „întâlnire din pământuri”.
Aceeaşi limbă a „vechilor Cazanii”, de-o parte şi de alta a Prutului, trecut de la vest la est şi înapoi, dorind de mult lucrul acesta, aşa cum Grigore Vieru voia să călătorească pe aici, la fel cum alţii îşi doreau să ajungă în Cosmos (dar, oare, nu este aici Cosmosul, şi Raiul, şi Iadul, exceptând faptul că hotelul unde am tras se numea chiar aşa – Cosmos).
De la primii paşi, făcuţi pe pământul stră-bun al Basarabiei, de la primele roţi ale autocarului, rulând cu emoţie şi sfială, ca un prunc scăldat în ţărână,am simţit glasul mamei „în priviri cu-n fel de teamă”, şi am căutat ochii lăsaţi de două sute de ani , „doar ca să poată plânge”. Ce era de văzut am văzut. De-acum pot povesti despre Basarabia din sufletul meu, chiar dacă am stat trei zile, rămân metaforic acolo mereu. Sunt locuri sfinte din care nu mai poţi pleca.
Lăsând în urmă ploaie, vânt şi frig, am ajuns în soarele Chişinăului. Oraş întins ca-n palmă, cu iz imperial, aliniat somptuos printre copaci nestingheriţi, pe axa Guvern – Arc de Triumf – Mitropolie. La intrarea în Parcul Central e statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, neapărat şi Sfânt, ocrotitor de neam, de credinţă, de unire.
Tot Bulevardul principal poartă numele domnitorului, de parcă ar fi o linie ce trece prin istorie şi merge departe. Aleile parcului, însufleţite de tineri îndrăgostiţi, de perechi nepereche, ce smulg admiraţiile colegilor – bărbaţii o caută pe Nataşa, femeile se uită după un Ivan, frumuseţi ale locului – trăiesc la fel de mult prin statuile scriitorilor români, de la Dimitrie Cantemir la Grigore Vieru, de la Liviu Rebreanu la Mircea Eliade, de la George Coşbuc la Adrian Păunescu, deşi unele busturi nu prea seamănă cu chipurile din memoria comună, cum ar fi Nichita Stănescu sau Lucian Blaga.
Vlad Pohilă, scriitorul ce bea cafeaua împreună cu noi, la terasa din parc, spune că nu contează, pentru ei înseamnă foarte mult şi faptul că ei sunt acolo. Îi spun că ar fi fost de ajuns şi câte un soclu cu numele scriitorului, fără bust, şi tot ar fi fost mult.
Îi place imginea, continuăm cafeaua vorbită cu Vasile Şoimaru şi Victor Ştir ( nici n-am observat că au aceleaşi iniţiale), amintind reviste, cărţi, scriitori. Mi-am amintit de sine, văzând că pe uşa de la intrare scrie „de la sine”. Mi-am amintit de Antichitate, auzind că primarul de sector se numeşte pretor. Dar câte alte expresii nu alcătuiesc farmecul acestei limbi născute parcă pentru a mângâia şi legăna: durerea, dorul, dragostea.
Folclor şi literatură la Chişinău. Folclor străvechi la „Ginta latină”. Literatură veche, ca vinul de la catedra de română a Facultăţii de Jurnalism. Doi oameni ne-au asigurat acest schimb cu lumea la Chişinău: Mihai Guzun, decanul de la Universitatea de Stat a Moldovei, prieten al Bistriţei şi al lui Dorel Cosma, şi Constantin Şchiopu, profesor de română, cu un curs inedit despre Grigore Vieru, cu un Ansamblu folcloric – „Doina Doiniţa”, cu un cenaclu de renume – „Cenaclul fără nume” şi cu manuale în portofoliu, alcătuite împreună cu Mihai Cimpoi.
După o introducere de teorie literară, elevii de clasa a XII-a îi studiază pe Eminescu, Blaga, Camil Petrescu şi Ion Druţă. Frumuseţea textelor echivalează cu orice carte, cu o operă literară în sens propriu. Sunt atât de bine alcătuite şi de atrăgătoare, încât l-ar face şi pe un chinez să înveţe limba şi literatura română.
Tinerii care au citit poezie la întâlnirea cu membri ai Societăţii literare „Conexiuni” au demonstrat că sunt mai inspiraţi decât mulţi dintre aşa-zişii grei ai literaturii actuale, ne-au depăşit cu distanţă şi faptul acesta e îmbucurător. Am reţinit numele Victoriei Mărgineanu, care are şi un volum de poeme – „Ora H”. Seriozitatea cu care se creează în „Republică”, aşa cum spun ei, este demnă de luat ca exemplu. În orice domeniu.
Ca orice oraş, Chişinău are poezia lui. Mai ales la prima vedere. Târgul de antichităţi din parcul de lângă Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” e o pată de culoare, prin timp, cu invitaţia de-a vedea, chiar dacă nu cumperi nimic.
Repertoriile, atât la Teatru cât şi la Operă, sunt bogate, cu titluri diverse, cu reprezentări susţinute, neuitate, semn că viaţa culturală e pe locul întâi. Aflu povestea despre orga din sala de Operă: o fată pasionată de muzică pentru care tatăl ei aduce acest instrument, o achiziţie unică în lume.
Deşi pe paşapoarte au apărut vize, Antologia „Conexiuni” n-a avut nevoie de variantă în altă limbă. Au citit poezii vechi şi noi: Dorel Cosma, Ştefan Veşcari, Victor Ştir, Elena M. Cîmpan. A doua ediţie a volumului de versuri „Se naşte ceva”, de Dorel Cosma, proaspăt apărut la „Dacia XXI” din Cluj –Napoca, a fost prezentată în premieră în faţa studenţilor moldoveni. Un eveniment ce merită consemnat fără nicio rezervă. Florin Ioan Bojor, secretarul Societăţii literare „Conexiuni”, a vorbit despre punţi de legătură între culturi.
Scriu acum „a fost odată ca niciodată…”, deşi poate că trebuia să încep cu această formulă. Parcă aş fi fost în ţara poeziei răsare.
ELENA M. CÎMPAN
Preşedinta Societăţii „Conexiuni”, Bistriţa
Tags: bistrita, Compunere liber aleasă, Dorel Cosma, ELENA M. CÎMPAN Preşedinta Societăţii „Conexiuni”, florin bojor, stir, vescari, vlad pohila
admin @ May 19, 2012
Posted in: Crestinism, Istoric | Comments (0)
Antonie Plamadeala
Antonie PlamadealaIstoria multiseculară a Mitropoliei Ardealului, reînființată în anul 1864, a cunoscut, pe lângă ctitorul ei, Sfântul Andrei Șaguna, care a fost și a rămas până astăzi inegalabil din toate punctele de vedere, o mulțime de alți ierarhi de înaltă clasă, atât din punct de vedere cultural, cât și administrativ.
Așa a fost Ioan Mețianu, sub păstorirea căruia s-a împlinit idealul fondatorului, ca noua eparhie să se bucure și de o falnică catedrală, așa a fost marele luptător pentru unire, Nicolae Bălan, care a știut să beneficieze din plin de privilegiile pe care le aducea întregirea, așa au fost cei doi cărturari omonimi, Nicolaii Colan și Mladin.
Nici urmașul lor, Antonie Plămădeală, nu s-a lăsat mai prejos. Pe lângă calitățile sale administrative, dovedite atât aici, cât și la eparhia pe care tocmai o părăsise, a istoricului oraș Buzău, el s-a dovedit și un mare om de cultură, un iubitor și creator de carte. Preocupările sale scriitoricești s-au manifestat deopotrivă în domeniul istoriei, cât și în cel al literaturii.
Dacă în cel dintâi a fost mai prolific, reușind să descopere și chiar să valorifice anumite documente și monumente inedite,[1] sortite altminteri anonimatului veșnic, în domeniul literaturii, părintele Antonie s-a manifestat într-un mod mai parcimoniac. Cu toate acestea, ne-a rămas de la el un roman deosebit, intitulat ,,Trei ceasuri în iad”,[2] care s-a bucurat de o mare trecere, fiind publicat încă din timpul regimului trecut, precum și un volum de dialoguri memorialistice cu Caremen Dumitru și Dragoș Șeuleanu.[3]
Bistrita Turism
Bistrita TurismPagini memorabile de literatură sau de critică literară mai regăsim de asemenea și în volumul cuprinzând corespondența sa cu Artur Silvestri, adunat de acesta într-un volum,[4] unde acesta emite judecăți de valoare cu privire la anumite evenimente sau apariții publicistice, precum și în cele două minunate volume intitulate ,,Biserica în mers”[5], care cuprind o parte din interviurile mitropolitului sau din comunicatele acestuia.
De asemenea, din perspectiva cercetătorului, este demn de remarcat volumul istoric în care valorifică opera neamuțului Troster despre istoria românilor, foarte valoros, însă, după cum însuși remarcă, ,,insuficient folosit în istoriografia românească”.[6] Și aici, autorul dovedește valențe literare, de această dată ca traducător și analist.
De mare valoare sunt și minunatele sale volume de predici intitulate: ,,Tâlcuri noi la texte vechi” și ,,Cuvinte la zile mari”[7], apărute în marele an de cumpănă pentru istoria noastră, în care, pe lângă profunda dimensiune teologică, își face simțită prezența și calitatea de literat a autorului. Elemente literare regăsim de asemenea și în celelalte lucrări ale sale, oricât de istoric ar fi conținutul lor majoritar.[8]
Bistrita Turism
Bistrita TurismPatriotismul său adevărat și naționalismul său dezinteresat îl dovedește în magistrala sa lucrare ,,Basarabia”[9], unde descrie soarta sa, a basarabeanului trecut în România în timpul ocupaţiei sovietice şi tristeţea datorată acestei ruperi antropofage din trupul tărişoarei sale scumpe. Şi aici, cititorul atent va observa un bogat conţinut literar, manifestat prin frumuseţea şi cursivitatea naraţiunii, stilul uşor, ilustrativ şi bogatele figuri de literare. Acelaşi lucru îl vor desconspira şi minunatele descrieri făcute unor oameni mari pentru ţară şi vreme.
Talentul să de portretist îl relevă deopotrivă şi volumul apărut, ca și anteriorul, acum un deceniu, ,,Rugul Aprins”[10] în cadrul căruia descrie celebra și controversata mișcare de revigorare spirituală apărută în perioada interbelică, a cărei efervesecnță se va domoli abia în perioada comunistă, în urma brutalei sale reprimări din partea regimului.
De asemenea, pagini inedite de critică și istorie literară a mai înscris mitropolitul deopotrivă în albul cretat al foii și în trandafiriul sanguin al inimii însetaților săi cititori și în cele trei volume în care analizează istoria noastră din perspectivă culturală, începând cu Sfântul Gherman din Dobrogea, continuând cu,,Cazania lui Varlaam” și oprindu-se la monahul ,,Nicolae de la Rohia”.[11] El nu uită aici să evidențieze atât personalități eclesiastice, răsăritene sau nu, de talia lui Inochentie Micu-Klein,[12] Andrei Șaguna,[13] Chesarie de la Buzău[14] sau Dionisie Romano[15] cât și personalități de mare importanță civilă precum voievodul martir Constantin Brâncoveanu,[16] Dimitrie Cantemir,[17] Avram Iancu[18], Nicolae Bălcescu[19], sau mari scriitori precum luceafărul botoșănean Mihai Eminescu[20], Ion Creangă,[21] Alecu Russo[22], ori prietenul său, filosoful Constantin Noica[23].
Și acestea sunt doar câteva picături extrase din oceanul adăpător cu bucurie și har al operei sale. Ele sunt însă suficiente pentru a ne ajuta să ne creionăm o idee despre marea valoare a celui care a fost strălucitul părinte Antonie, școlit în celebra universitate engleză Oxford și admis, până și de către necruțătorul și anticlericalul regim comunist în cea mai prestigioasă instituție culturală a țării noastre, Academia Română.
Morariu Iuliu-Marius, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca
[1] Ca de exemplu, o parte din arhiva primului patriarh, Miron Cristea. A se vedea în acest sens: Antonie Plămădeală, Pagini dintr-o arhivă inedită, Editura Minerva, București, 1984, continuat apoi de: Idem, Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867 -1918), după documente, acte, corespondențe, rămase de la Elie Miron Cristea, Tipografia Eparhială, Sibiu, 1986, precum și: Idem, Contribuții istorice privind perioada 1918-1930. Elie Miron Cristea. Documente și corespondență, Tipografia Eparhială, Sibiu, 1987. Pentru mai multe detalii, precum și pentru prezentarea analitică și comparată a celor 3 volume, a se vedea: Maria și Pamfil Bilțiu, Elie Miron Cristea, note ascunse – însemnări personale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999, pp. 5-9.
[2] Antonie Plămădeală, Trei ceasuri în iad, Ediția a II-a, Editura Junior Club, București, 1993.
[3] Idem, Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală, convorbiri cu Dragoș Șeuleanu și Carmen Dumitru, Editura Cum, București, 1999.
[4] Artur Silvestri, Modelul omului mare, Ediția a II-a, Editura Carpathia Press, București, 2008.
[5] Antonie Plămădeală, Biserica în mers, vol I, Tipografia Eparhială, Sibiu, 1999; Idem, Biserica în mers, vol II, Tipografia Eparhială, Sibiu, 1999.
[6] Iderm, Romanitate, continuitate, unitate (pornind de la un izvor narativ din 1666), Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1988, p. 9.
[7] Idem, Tâlcuri noi la texte vechi, Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1989, și Idem, Cuvinte la zile mari, Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, 1989.
[8] A se vedea, de exemplu: Idem, Cei mai vechi și numeroși locuiori ai țării, în rev. ,,Magazin istoric”, anul XXII, nr. 9 (258), Septembrie, București, 1988, pp. 6-8.
[9] Idem, Basarabia, Tipografia Eparhială, Sibiu, 2002.
[10] Idem, Rugul Aprins, Tipografia Eparhială, Sibiu, 2002.
[11] Este vorba despre volumele: Idem, De la Gherman din Dacia Pontică, la Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam, la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Cheorghe Lazăr, vol. 1, Tipografia Eparhială, Sibiu, 1997, Idem, De la Filotei al Buzăului, la Nicolae Bălcescu și Andrei Șaguna, vol. 2, Tipografia Eparhială, Sibiu, 1997, Idem, De la Alecu Russo, Eminescu și Goga la Blaga, Stăniloae și Nicolae de la Rohia, vol. 3, Tipografia Eparhială, Sibiu, 1997.
[12] Idem, Ioan Inocențiu Micu-Klein și lupta pentru independența Bisericii sale, în vol. ,,De la Gherman din Dacia Pontică, la Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam, la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Cheorghe Lazăr”, vol. 1,…, pp. 84-99.
[13] Idem, Andrei Șaguna – mare și rar bărbat al națiunii române, și Idem, Miracolul Șaguna, în vol. ,,De la Gherman din Dacia Pontică, la Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam, la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Cheorghe Lazăr”, vol. 1,…, pp. 118-134. Tot lui îi este închinat și artocolul: Idem, Momentul Șaguna în istoria Bisericii Transilvaniei, în vol. ,,De la Filotei al Buzăului, la Nicolae Bălcescu și Andrei Șaguna”, vol. 2, …, pp. 204- 215, precum și articolul în care analizează importanța lui și a prezenței sale în evenimentele cruciale de la 1848: Idem, Andrei Șaguna în 1848, în vol. ,,De la Filotei al Buzăului, la Nicolae Bălcescu și Andrei Șaguna”, vol. 2, …, pp. 215-220, aspecte din acest fapt fiind surprinse magistral și de părintele Mircea Păcurariu. A se vedea în acest sens: Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, Revoluția românească din Transilvania și Banat în anii 1848-1849, contribuția Bisericii, Tipografia Eparhială, Sibiu, 1995.
[14] Anonie Plămădeală, Episcopul Chesarie al Buzăului, în vol. ,,De la Gherman din Dacia Pontică, la Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam, la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Cheorghe Lazăr”, vol. 1,…, pp. 172-201.
[15] Idem, Episcopul Dionisie Romano, în vol. ,,De la Filotei al Buzăului, la Nicolae Bălcescu și Andrei Șaguna”, vol. 2, …, pp. 38-77, și Idem, Dionisie Romano în dialog ecumenic cu un ,,israelit” la mijlocul secolului trecut, în vol. ,,De la Filotei al Buzăului, la Nicolae Bălcescu și Andrei Șaguna”, vol. 2, …, pp. 77-82.
[16] Idem, Mucenicia Brâncovenilor, precum și art. Moarte și înviere la Sâmbăta de Sus. Istorie și confesiune, în vol. ,,De la Filotei al Buzăului, la Nicolae Bălcescu și Andrei Șaguna”, vol. 2, …, pp. 105-117, sau: Cuvânt cu prilejul canonizării Brâncovenilor, în vol. ,,De la Filotei al Buzăului, la Nicolae Bălcescu și Andrei Șaguna”, vol. 2, …, pp. 127-133.
[17] Idem, Dimitrie Cantemir, primul academician român, în vol. ,,De la Filotei al Buzăului, la Nicolae Bălcescu și Andrei Șaguna”, vol. 2, …, pp. 147-163.
[18] Idem, Avram Iancu al Transilvaniei și al tuturor românilor, în vol. ,,De la Filotei al Buzăului, la Nicolae Bălcescu și Andrei Șaguna”, vol. 2, …, pp. 191-195.
[19] Idem, Nicolae Bălcescu s-a născut acum 170 de ani, în vol. ,,De la Filotei al Buzăului, la Nicolae Bălcescu și Andrei Șaguna”, vol. 2, …, pp. 195-204.
[20] Idem, Eminescu nostru cel de toate zilele și din toate locurile. O sută de ani Eminescu, în vol. ,,De la Alecu Russo, Eminescu și Goga la Blaga, Stăniloae și Nicolae de la Rohia”, vol. 3,.., pp. 13-18, precum și Idem, Ziua Înălțării Luceafărului. Pașii Luceafărului, în vol. ,,De la Alecu Russo, Eminescu și Goga la Blaga, Stăniloae și Nicolae de la Rohia”, vol. 3,.., pp. 18-28, și Idem, Două simpozioane Eminescu în America, în vol. ,,De la Alecu Russo, Eminescu și Goga la Blaga, Stăniloae și Nicolae de la Rohia”, vol. 3,.., pp. 28-33.
[21] Idem, Ion Creangă după o sută de ani, în vol. ,,De la Gherman din Dacia Pontică, la Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam, la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Cheorghe Lazăr”, vol. 1,…, pp. 107-114, și Idem, Creangă și Creanga de aur, în vol. ,,De la Gherman din Dacia Pontică, la Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam, la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Cheorghe Lazăr”, vol. 1,…, pp. 114-118.
[22] Idem, Sunt 130 de ani de când a mutir Alecu Russo (1859), în vol. ,,De la Alecu Russo, Eminescu și Goga la Blaga, Stăniloae și Nicolae de la Rohia”, vol. 3,.., pp. 9-13.
[23] Idem, Evocare Noica, în vol. ,,De la Alecu Russo, Eminescu și Goga la Blaga, Stăniloae și Nicolae de la Rohia”, vol. 3,.., pp. 179-184.
Tags: morariu cluj teolog, Morariu Iuliu-Marius, Morariu Iuliu-Marius cantaret, Morariu Iuliu-Marius teologie, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, Valențe literare în opera mitropolitului cărturar Antonie Plămădeală
admin @ May 12, 2012
